Acasă Dragoste și Sex Tu de cine te-ai îndrăgostit?

Tu de cine te-ai îndrăgostit?

Cine poate spune de ce ne îndrăgostim? Cine poate spune de ce ne îndrăgostim de o anumită persoană? Ce facem cu senzația că ne-am îndrăgostit de cineva total nepotrivit?

Listele de așteptări și de calități nu se referă la îndrăgostire, ci la relații, la ceea ce putem dori și planifica pentru noi pe termen lung. Pe de o parte, există relații perfect funcționale în care nu a existat nicio clipă de îndrăgostire. Sunt explozii de fluturi în stomac, pe de altă parte, care nu duc la absolut nimic, când nu duc la mari drame care pot fi târâte o viață întreagă. Îndrăgostirea ni se întâmplă și tot restul e doar o raționalizare post-factum. Asta face din îndrăgostire un fel de fatalitate, un proces din care nu putem controla nimic? Să zicem că rareori este așa.

Un mare psihanalist, Leopold Szondi, spune că alegerea în dragoste este determinată pulsional. Suntem atrași de oamenii cu structuri pulsionale compatibile cu a noastră, „care ne vin ca o mănușă“. Nu putem controla acest proces și vom fi atrași mereu de aceleași structuri. Însă ceea ce putem alege este forma lor de manifestare. Dacă se zice că un mare chirurg și un mare criminal pot avea exact aceeași structură pulsională, dar căi de manifestare psihologică și culturală total opuse, depinde de noi, de rafinamentul nostru personal, de evoluția noastră psihologică și culturală să îl atragem pe chirurg și nu pe criminal. Este un proces condiționat în mare măsură de modul în care creștem, de ceea ce am putut absorbi ca mecanisme de apărare a Eului în copilăria mică, de ceea ce am învățat prin procesul de aculturație. Depinde însă și de noi, de capacitatea de a avea transpa­rență cu noi înșine.

Totuși, pentru a fi lucizi până la capăt, viața bate filmul și este posibil să-l fi ales chiar pe criminal, deși credeam că îl alegem pe rafinatul chirurg. Eul nostru nu poate fi de acord aproape niciodată cu o astfel de alegere, așa că vom simți această relație ca disconfortabilă și vom fi tentați să cerem ajutor pentru a ieși din situație. Primul lucru de știut este că putem ieși din din ea, dar, dacă nu ne putem împiedica să simțim diferite atracțiii, cel mai sănătos este să evităm să intrăm în relații care amenință să devină durabile și care ne pun în pericol echilibrul psihic, poate chiar și pe cel fizic. Pe scurt, avem o serie de semnale de avertizare interne de care ar fi bine să ținem seama imediat ce le percepem și să nu cădem în capcana îndepărtării lor pe motivul că sunt „gânduri negative“.

Câtedată tocmai aceste rău famate gânduri negative sunt gardienii libertății noastre. De exemplu:

1. Mă face să mă simt mereu proastă, urâtă, insuficientă.

Nu este mereu semnul că ar trebui să te ocupi de dezvoltarea personală sau de operații estetice, ci este semnalul pe care ți-l dă Eul tău că este pus în pericol. Ce riști? Demoralizare, depresie, devii vulnerabilă și ușor de condus.

2. Îmi place să fac sex cu el, dar nici acum nu știu dacă mă iubește.

Lipsa de confort, intimitate și tandrețe ar trebui să te pună pe gânduri. Nu te învinui imediat că nu ești tu suficient de tandră, ci întreabă-te cum poate iubi cineva care nu-ți poate da confort nici în timpul intimității fizice maxime.

3. Nu-mi plac prietenii lui, niciunul.

Dacă nu ar fi el, nu m-aș apropia nicio clipă de oamenii ăștia, chiar aș trece pe partea cealaltă a drumului. Așa cum ne alegem iubiții, ne alegem și prietenii, pe criterii de compatibilitate pulsională. Peste tot sunt și uscături, dar incapacitatea ta de a relaționa cu absolut toți prietenii lui nu înseamnă că ești sălbatică, ci arată că sunt laturi ale lui cu care nu ai vrea deloc să ai de-a face.

4. Nu-mi plac cadourile de la el, niciunul.

Oricine poate greși, iar bărbații nu sunt specialiști la ales bijuteriile de exemplu, dar, dacă chiar totul e greșit, nu te gândi că ești tu prea preten­țioasă, ci întreabă-te de ce nu învață măcar din experi­ență ce îți place și ce nu.

Rate this post