Mariaj sau uniune consensuală? Un singur partener pentru toată viața sau monogamie în serie? Acum, când femeile au mai multe drepturi și libertăți decât oricând în istorie, care sunt motivele pentru care merg la Starea Civilă și la altar?
Căsătoria este o instituție socială și culturală veche de când lumea, fiind definită ca o uniune sau un contract legal între soți, ce stabilește drepturile și obligațiile dintre ei doi, dintre ei și copiii lor și dintre ei și socri. În unele culturi, căsătoria era (și în unele locuri este încă) obligatorie înainte de consumarea raporturilor sexuale. Însă motivele pentru care oamenii se căsătoresc sunt, astăzi ca și pe vremuri, foarte variate: pot fi legale, sociale, sexuale, emoționale, financiare, spirituale și religioase. Cu toate acestea, instituția căsătoriei este o constantă universală în toată lumea.
Drepturi câștigate de femei
De-a lungul istoriei, în majoritatea culturilor, femeile măritate au avut foarte puține drepturi, fiind considerate, alături de copii, proprietatea soților. Ele nu puteau deține sau moșteni proprietăți. În Europa, Statele Unite ale Americii și alte câteva locuri din lume, începând din secolul al XIX-lea și continuând până în zilele noastre, instituția căsătoriei a trecut prin multe schimbări legale treptate, care urmăreau să dea femeilor drepturi egale cu cele ale bărbaților. Astfel, cu timpul, femeile au căpătat dreptul de proprietate, dreptul de a decide când și dacă să aibă copii, s-a liberalizat divorțul și s-a abolit dreptul bărbaților de a-și pedepsi prin violență fizică soțiile.
Toate aceste schimbări sociale au dus la modificarea datelor demografice legate de căsătorie: vârsta la care se încheie prima căsătorie este din ce în ce mai mare, din ce în ce mai puțini oameni se căsătoresc și multe cupluri decid să coabiteze în loc să se căsătorească. În Europa, de exemplu, numărul mariajelor a scăzut cu 30% din 1975 până în 2005. Femeile au astăzi, în Europa cel puțin, aceleași drepturi ca și bărbații. Se pot întreține singure, pot să crească singure copii și sunt cetățeni cu drepturi depline.
Căsătoria nu mai este privită ca obligatorie, ca o instituție care asigură un statut onorabil pentru femeie. Pierzându-și însă aceste avantaje, este posibil ca, paradoxal, din ce în ce mai mulți oameni să încheie căsătorii din dragoste. Astăzi femeile sunt independente financiar și capabile să se întrețină singure. Mai mult, siguranța financiară le oferă o stabilitate emoțională nouă care le face să se raporteze altfel la lumea din jur: sigure pe ele, încrezătoare, relaxate, femeile se bucură acum de un statut nou, cucerit în ultimele decenii. Statisticile arată că în țările cele mai dezvoltate rata divorțului însă a ajuns la 50%, ceea ce înseamnă că o căsătorie din două se destramă.
O instituție învechită
Din ce în ce mai multe femei preferă uniunile libere, consensuale, care nu implică modificări legale ale statutului lor. Însă unul dintre motivele pentru care femeile de azi își doresc încă să fie căsătorite îl reprezintă copiii.
Multe femei cred că prezența ambilor părinți este esențială pentru ca puii lor să crească fericiți. Dar și acest lucru este pe cale să se schimbe. Suntem, acum, martorii unor schimbări dramatice în societate, care modifică radical și structural instituția căsătoriei. Nu viața în cuplu este pusă sub semnul întrebării, ci modalitatea de a funcționa în limitele unei instituții care, în ultimii ani, pare învechită. Femeile de azi au alte nevoi, trebuințe și dorințe. Singurul lucru care probabil nu se va schimba niciodată este atracția dintre sexe.
Prin oricâte schimbări ar trece instituțiile sociale și cadrele legale în care trăiesc doi oameni, relația dintre ei va persista. Dar ce își doresc femeile azi?
Romantism liber
Paradoxal, independența financiară și egalitatea în drepturi le face pe femei mai atente la nevoile lor emoționale, sufletești. Bărbatul nu mai trebuie să fie cel care aduce bani în casă și stâlpul familiei. Mai degrabă, femeile își doresc acum un partener cu care să împărtășească bucuriile și tristețile, vor pe cineva care să le fie aproape și să le înțeleagă, vor un prieten care să le iubească. Într-o epocă materialistă și orientată spre eficiență, s-ar putea ca femeile să redescopere plăcerile uitate ale romantismului.
Căsătoria, ca instituție, va trebui să se adapteze pentru a supraviețui. Femeile joacă un rol din ce în ce mai activ în societate, iar acest lucru ar putea duce la restructurarea instituției mariajului, în funcție de necesitățile și nevoile lor noi. Deocamdată asistăm la fragmentarea vieții conjugale, în sensul că oamenii nu se mai căsătoresc „pe viață“. Chiar și cei care preferă monogamia nu și-o mai asumă integral, pentru toată viața, ci devin mai degrabă monogami în serie. Independența și încrederea în sine le face pe femei mai pretențioase atunci când își aleg partenerii (pe care, de altfel, îi pot schimba în cursul vieții). Nu căsătoria dispare, ci necesitatea de a trăi alături de cineva o viață întreagă.
Cu toate acestea, cele mai multe femei declară, chiar și acum, că își doresc să-l găsească pe alesul vieții lor, pe bărbatul cu care să trăiască până la adânci bătrâneți. În timp ce viața conjugală este din ce în ce mai fragmentată, aspirația spre „dragostea vieții“ crește exponențial. Trăim vremuri interesante, cum ar spune scriitorii. Îndemnul meu este să ne bucurăm de ele.
Credit foto: © Yeko Photo Studio / Fotolia