Cercetările confirmă, dar și revoluționează ceea ce cu toții bănuim sau știm despre contactul cu alți oameni. Îmbrățișarea este necesară pentru sănătatea noastră fizică și psihică.
Pielea este cel mai mare organ al corpului. De asemenea, este și organul care crește cel mai repede. Se regenerează imediat: trebuie să știi că ne înnoim celulele pielii și căpătăm o „haină“ nouă în fiecare lună. În plus, pielea acționează ca un mecanism de apărare împotriva lumii exterioare și este și organul prin care creierul colectează informații. Vârfurile degetelor, tălpile și buzele receptează informații precise și detaliate, iar în aceste zone se găsesc concentrații mari de terminații nervoase. Peste toate acestea, o îmbrățișare declanșează în piele și corp răspunsuri complexe, care ne încălzesc inimile și fac să ne simțim mai bine. Nici măcar reacțiile pur fiziologice nu au loc într-un vid: antenele noastre afective adună informații care ne modulează răspunsurile la evenimente și atingeri.
Stresul, cortizolul și răspunsul social Când suntem expuși la stres, organismul secretă cortizol. Hormonul este prezent în concentrații mari când suntem stresați și încetinește procesul de vindecare, în același timp, creând amintiri concentrate ale situațiilor pe care dorim să le evităm în viitor. Când avem parte de respingere socială, corpul este inundat de cortizol, ceea ce ne face mai dispuși să ne facem prieteni noi, alte conexiuni sociale. Stresul ne determină să căutăm alianțe cu cei care ne pot apăra sau consola.
Dacă vedem oameni aflați în suferință, empatia ne face să încercăm să-i ajutăm. Atunci când întinzi o mână, bați pe cineva pe spate sau iei pe cineva în brațe, pui în mișcare un proces natural al organismului: cel de eliberare a oxitocinei. Această substanță este un neurotransmițător care ajută la formarea încrederii, care dizolvă cumva memoria pe termen scurt și dă senzația de căldură, în toate sensurile. În plus, prezența oxitocinei accelerează vindecarea rănilor.
Chiar și o atingere scurtă pe mână de la cineva apropiat poate declanșa producția de oxitocină. Așa că, atunci când îmbrățișezi pe cineva supărat sau ești îmbrățișată când ai o supărare, nu numai că declanșezi procesul de vindecare, dar îi și permiți corpului să alunge amintirea stimulului dureros.
Îmbrățișarea care schimbă vieți
Când le dai bani, haine sau alimente săracilor, probabil că ai o senzație de satisfacție sau chiar de mândrie că ai făcut ceva bun, iar asta te face să te simți bine. Când însă vedem oameni în suferință, cei mai mulți dintre noi răspund prin empatie: simțim durerea acelei persoane ca și cum am fi în pielea ei. Iar când simțim empatie sau chiar putem trăi durerea cuiva, atunci și noi avem nevoie de o îmbrățișare, la fel ca persoana rănită.
Contactul fizic este esențial pentru sănătatea și starea noastră de bine
Cercetările au arătat că există chiar și ceea ce se numește „foame de piele, de contact“. Îmbrățișarea este o formă de terapie și generează o stare de bine, reduce tensiunea arterială și chiar și durerile menstruale.
Îmbrățișarea poate atenua durerea de cap, anxietatea și depresia
Acest tip de contact fizic ne aduce aminte că nu suntem singuri, ne ajută să tratăm insomnia, să stimulăm simțurile, readuce bucuria în viețile noastre. Îmbrățișările contribuie și la producția altor hormoni în corp, serotonina și dopamina, care au efect sedativ, producând senzații de liniște, calm, pace. Cel mai interesant este că efectul nu durează doar în timpul îmbrățișării, ci persistă mult timp după ce contactul fizic s-a terminat.
În loc de concluzie
Oamenii au tendința naturală de a se îmbrățișa, iar psihologii și cercetătorii specializați în neuroștiințe susțin că facem foarte bine. Ba chiar există forme de terapie care pun accent pe îmbrățișare. Sau mișcări sociale în care oameni necunoscuți se întâlnesc în parcuri și se îmbrățișează. Sau grupuri de sprijin în care se întâmplă același lucru. Pe scurt, beneficiile îmbrățișării sunt senzația de protecție pe care o căpătăm, încrederea că avem parte de sprijin, siguranța că nu suntem singuri și forța pe care o redescoperim astfel. Concluzia? Nu fi timidă, îmbrățișează cât mai des și lasă-te îmbrățișată!